Traficul de ființe umane

Sclavia modernǎ a secolului XXI este traficul de ființe umane si a devenit o amenințare mondialǎ. Acesta este o crimǎ gravǎ și o gravǎ violare a drepturilor omului atacând libertatea, integritatea și demnitatea bǎrbaților, femeilor și copiilor.

Ce este traficul de ființe umane?

Conform articolului 3, paragraful (a) al Protocolului privind Prevenirea, Reprimarea și Pedepsirea Traficului de Persoane  cunoscut ca și Protocolul de la Palermo adoptat ȋn anul 2000 de cǎtre Convenția Națiunilor Unite și acceptat de peste 150 de țǎri, traficul de ființe umane este:

recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin ameninţare de recurgere sau prin recurgere la forţă ori la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate sau de o situaţie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de plăţi ori avantaje pentru a obţine consimţământul unei persoane având autoritate asupra alteia în scopul exploatării. Exploatarea conţine, cel puţin, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forţate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe;

Exploatarea umană trebuie să includă, cel puțin: toate formele de exploatare sexuală, muncă sau servicii forțate, sclavie sau practici similare cu sclavia, servitute sau îndepărtarea organelor, imigrația.

Câte ființe umane sunt traficate ȋn lume azi?

Conform Raportului din septembrie 2017 al Organizației Internationale a Muncii (ILO) și al Fundației Walk Free:

  • Aproximativ 24.9 milioane de victime au fost prinse ȋn sclavia modernǎ.
  • Din acestea, 16 milioane (64%) au fost exploatate ȋn muncǎ, 4.8 milioane (19%) au fost exploatate sexual și 4,1 milioane (17%) au fost exploatate ȋn munca forțatǎ impusǎ de stat.
  • 71% din victimele traficate ȋn jurul lumii sunt femei și fete și 29% sunt bǎrbați și bǎieți.
  • 15,4 milioane dintre victime (75%) au 18 ani sau mai ȋn vârstǎ, și un numǎr de copii sub 18 ani estimat la 5,5 milioane (25%).
  • Zona Asia-Pacific este socotitǎ ca având numǎrul cel mai mare de victime exploatate ȋn munca forțatǎ – 15,4 milioane (62% din total la nivel mondial). Africa are 5,7 milioane (23%) urmatǎ de Europa și Asia Centralǎ cu 2,2 milioane (9%). America are 1,2 milioane (5%) și Statele Arabe ȋnsumeazǎ 1%  din totalul victimelor.
  • Traficul de ființe umane nu implicǎ ȋntotdeauna cǎlǎtoria pânǎ la destinația de exploatare: 2,2 milioane (14%) dintre victimele muncii forțate s-au mutat la nivel intern sau internațional, ȋn timp ce 3,5 milioane (74%) dintre victimele exploatǎrii sexuale locuiau ȋn afara țǎrii lor de reședințǎ.

Câte dintre aceste victime sunt salvate?

Din pǎcate rapoartele multor organizații guvernamentale și non-guvernamentale spun cǎ

doar 1% din victimele traficului de persoane sunt salvate

 

Ce știm despre profiturile traficanților?

  • Traficul de persoane ocupǎ locul secund dupǎ traficul de droguri. Asta ȋnseamnǎ cǎ aceastǎ afacere este activitatea criminalǎ cu cea mai rapidǎ creștere din lume.
  • Traficul de ființe umane aduce profituri de aproximativ 150 miliarde de dolari traficanților, conform raportului ILO (Organizația Internaționalǎ a Muncii) din 2014. Defalcarea profitului pe sectoare aratǎ ȋn felul urmǎtor:
    • 99 miliarde de dolari din exploatarea sexualǎ comercialǎ
    • 34 miliarde de dolari din construcții, producție, minerit și utilitǎți
    •   9 miliarde de dolari din agriculturǎ, inclusiv silvicultura și pescuitul
    •   8 miliarde de dolari sunt economisiți anual de gospodǎriile private care angajeazǎ lucrǎtori casnici ȋn condiții de muncǎ forțatǎ.
  • Ȋn timp ce 19% dintre victime sunt traficate pentru sexul comercial, exploatarea sexualǎ câștigǎ 66% din profitul global al traficului de ființe umane. Profitul anual mediu generat de fiecare femeie ȋn servitutea sexualǎ forțatǎ (100.000$) este estimat a fi de șase ori mai mare decât profitul mediu generat de fiecare victimǎ a traficului ȋn ȋntreaga lume (21.800$) potrivit Organizație pentru Securitate și Cooperare ȋn Europa (OSEC).
  • Studiile OSCE aratǎ cǎ exploatarea sexualǎ poate avea o rentabilitate a investițiilor de la 100% la 1000%, ȋn timp ce un muncitor ȋn sclavie poate produce un profit de peste 50% chiar și pe piețe mai putin profitabile (de exemplu, munca ȋn agriculturǎ ȋn India).
  • Ȋn Regatul Țǎrilor de Jos, anchetatorii au reușit sǎ calculeze profitul generat de doi traficanți de la mai multe victime. Un traficant a câștigat 18,148$ pe lunǎ de la patru victime (ȋnsumând un total de 127.036$), pe când cel de al doilea traficant a câștigat 295.786$ ȋn cele14 luni ȋn care trei femei au fost exploatate sexual, conform OSCE.

Care sunt caracteristicile traficului de ființe umane?

  • Traficul de ființe umane este sclavia modernǎ a secolului XXI și aceasta include sclavia, munca forțatǎ, abuzul de ȋncredere, agresiunea psihicǎ și/sau fizicǎ, violența.
  • Aspectul economic al traficului de ființe umane implicǎ: profituri uriașe, rețele regionale și internaționale, circulația ilegalǎ a banilor ca spǎlare de bani.
  • Ca și fenomen traficul este generat și susținut de urmǎtorii factori: sǎrǎcia spiritualǎ, sǎrǎcia accentuate a victimelor, migrația, nivelul scǎzut al educație, neȋncrederea ȋn sine, eșecurile din viațǎ, spiritul de aventurǎ, dorința ȋmbogǎțirii rapide, etc.
  • Din perspectiva valorilor sociale persoanele traficate sunt reduse la nivelul de marfǎ; ele sunt treptat dezumanizate, suferǎ traume uneori pentru ȋntreaga viațǎ.
  • Scopul traficanților este de a continua activitǎțile criminale deoarece acestea implicǎ profituri uriașe pentru ei ȋnșiși.

Clasificarea traficului de ființe umane

Exploatarea sexualǎ – se ȋntâmplǎ când cineva folosește forța, violența, ȋnșelǎciunea și constrângerea pentru a obliga copii, femei sau bǎrbați sǎ practice sexul comercial. Sexul comercial include: prostituția, pornografia, alte performanțe sexuale ȋn schimbul banilor, drogurilor, adǎpostului, mâncǎrii, hainelor.

Munca forțatǎ – reprezintǎ orice muncǎ sau servicii ȋn care persoanele sunt forțate sǎ facǎ aceasta ȋmpotriva voinței lor, sub amenințarea cu pedeapsa fǎrǎ a fi plǎtitǎ sau pentru o micǎ platǎ.

Ȋn 1930 Organizația Internaționalǎ a Muncii a spus “Munca forțatǎ este: orice muncǎ sau serviciu care se așteaptǎ de la orice persoanǎ sub amenințarea cu pedeapsa și pentru care persoana nu s-a oferit ȋn mod voluntar.”

Munca pentru plata datoriei – este promisiunea de muncǎ sau serviciu ca garanție de rambursare a unei datorii sau alte obligații. Serviciile necesare pentru plata datoriei pot fi nedefinite, iar durata serviciilor poate fi indefinitǎ. Servitutea pentru datorie poate fi transmisǎ din generație ȋn generație.

Servitutea domesticǎ involuntarǎ – este modalitatea prin care o persoanǎ este forțatǎ sǎ locuiascǎ și sǎ lucreze ȋn același loc pentru foarte puțin sau pentru nimic.

Exploatarea copiilor – implicǎ recrutarea, transportul, transferul gǎzduirea sau primirea copiilor cu scopul de a fi exploatați. Ȋn multe cazuri, ei sunt exploatați sexual, incluzând prostituarea lor ȋn mod forțat sau ȋn alte forme de exploatare sexualǎ cum ar fi pornografia infantilǎ. Exploatarea copiilor de asemeni, poate implica sclavia sau practici similare sclaviei sau servituții, sau folosirea copiilor pentru traficul de organe. Adopțiile ilegale, cǎsǎtoriile premature, recrutarea militarǎ (copiii soldați) sau cerșetoria.

Traficul de organe – Declarația de la Istanbul din 2008 a fost primul document care a definit traficul de organe. Conform acestei declarații traficul de organe este: “recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea persoanelor vii sau decedate ori ale organelor lor prin ameninţare sau utilizarea forţei ori prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau de o situaţie de vulnerabilitate, ori prin oferirea sau primirea de la o terţă parte a plăţilor sau beneficiilor pentru obţinerea transferului de control asupra potenţialului donator în scopul exploatării lui prin prelevarea de organe pentru transplant.”

Cine este implicat ȋn trafic?

Traficul de ființe umane implicǎ entitǎți individuale și legale.

  • Entitǎțile individuale sunt: agenții recrutatori, contrabandiștii, complici din diferite sfere de activitate, etc.
  • Entitǎțile legale sunt: hoteluri, agenții de spectacole, agenții de turism, companii de transport, producțiile video și companii de distribuție DVD-uri, editori, sex-shop-uri, companii care oferǎ spectacole striptease, saloane de masaj, baruri karaoke, etc.

 

Cine sunt traficanții?

  • Traficanții provin din toate mediile sociale și sunt de toate vârstele.
  • Ei pot fi bǎrbați sau femei, sau chiar adolescenți, sau studenți de facultate. Traficanții includ membrii de familie, prieteni, loverboy, strǎini și cunoștințe. Ȋn general traficul de persoane este condus de bande și organizații criminale, grupuri mici sau traficanți ocazionali.

Cum recruteazǎ victimele?

Traficanții folosesc diferite cǎi de recrutare a victimelor:

  • Atrag victimele cu promisiuni false de locuri de muncǎ, cum ar fi modelling-ul, dansul, etc.
  • Sunt vândute de familie
  • Loverboy (iubitul) sau Romeo proxenet – pretind cǎ sunt ȋndrǎgostiți de victime, dupǎ care le forțeazǎ sau manipuleazǎ implicându-le ȋn prostituție;
  • Rǎpesc și bat victimele pânǎ la supunere și pânǎ sunt de acord sǎ facǎ sex cu strǎini. Aceștia sunt cei mai violenți și brutali proxeneți;
  • Inplicarea lor ȋn consumul de droguri și/sau alcool, apoi forțarea acestora sǎ se prostitueze;
  • Rǎpire
  • Imigrația falsǎ – documente false, cǎsǎtorii false,
  • Traficați de prieteni sau familie
  • Recrutarea prin foști sclavi sau foste victime al oricarui alt tip de trafic
  • Altele

Unde ȋși gǎsesc traficanții victimele?

  • Rețelele sociale
  • Vecinatatea de acasa
  • Cluburi, baruri sau discoteci
  • Internet
  • Ṣcoalǎ

Traficanții folosesc violența, frica, amenințǎrile, intimidarea, pentru a asigura supunerea și satisfacerea cererilor.

Cine sunt victimele?

Victimele traficului de ființe umane pot fi repartizate ȋn trei categorii:

  1. Copii sub vârsta de18 ani – atrași ȋn sexul comercial.
  2. Copii și adulți determinați sǎ execute o muncǎ sau un servici prin forțǎ, fraudǎ sau constrângere.
  3. Adulți – de 18 ani sau peste – aduși ȋn sexul comercial prin forțǎ, violențǎ, fraudǎ sau constrângere.

Deci, victimele sunt femei, bǎrbați, copii, tineri, strǎini ai unei națiuni sau proprii cetǎțeni ai unei țǎri.

Profilul  victimelor

Deși nu existǎ un singur profil al victimei traficului de ființe umane, anumite grupuri sunt mai vulnerabile, acestea incluzând tineri fugari și fǎrǎ adapost, copii și adolescenți aflați ȋn case de copii/orfelinate, persoane care au fugit de violențǎ/rǎzboaie sau dezastre naturale, persoane cu dizabilitǎți și cei care au suferit  alte tipuri de abuz sau exploatare de-a lungul vieții.

Profilul victimelor poate fi conturat ȋn funcție de natura abuzivǎ a faptelor care le-au fost aplicate.

Existǎ trei aspect care stau la baza profilului unei persoane traficate:

  1. Aspectul Social – abuz psihologic și/sau fizic, abuz sexual (de cele mai multe ori de cǎtre un membru din familie) și/ sau viol, lipsa puterii de decizie, supravegherea pentru a preveni circulația sau libera circulație a victimelor, lipsa accesului la serviciile medicale, obligația de a consuma droguri și/sau alcool, avortul forțat, malnutriția, forțarea victimei sǎ recruteze la rândul ei rude sau prieteni;
  2. Aspectul Legal – deposedarea de actele de identitate, posesia și folosirea documentelor false, amenințarea de predare la poliție (ȋn cazul migrației ilegale);
  3. Aspectul Economic – este vizatǎ povara datoriei privind pǎstrarea plǎților necuvenite;